dezgheța

Romanian

Etymology

Inherited from Vulgar Latin *disglaciāre, from Latin dis- + glaciāre, present active infinitive of glaciō. Compare Aromanian dizgljets, dizgljitsari.

Verb

a dezgheța (third-person singular present dezgheață, past participle dezghețat) 1st conj.

  1. to thaw, defrost
  2. to unfreeze
  3. (reflexive, third-person, of something frozen) to thaw
  4. (figuratively) to enliven

Conjugation
    conjugation of dezgheța (first conjugation, no infix)
infinitive a dezgheța
gerund dezghețând
past participle dezghețat
number singular plural
person 1st person 2nd person 3rd person 1st person 2nd person 3rd person
indicative eu tu el/ea noi voi ei/ele
present dezgheț dezgheți dezgheață dezghețăm dezghețați dezgheață
imperfect dezghețam dezghețai dezgheța dezghețam dezghețați dezghețau
simple perfect dezghețai dezghețași dezgheță dezghețarăm dezghețarăți dezghețară
pluperfect dezghețasem dezghețaseși dezghețase dezghețaserăm dezghețaserăți dezghețaseră
subjunctive eu tu el/ea noi voi ei/ele
present să dezgheț să dezgheți să dezghețe să dezghețăm să dezghețați să dezghețe
imperative — tu — — voi —
affirmative dezgheață dezghețați
negative nu dezgheța nu dezghețați

Antonyms

See also
This article is issued from Wiktionary. The text is licensed under Creative Commons - Attribution - Sharealike. Additional terms may apply for the media files.