sustrage

Romanian

Etymology

Borrowed from French soustraire, Latin subtrahere.

Verb

a sustrage (third-person singular present sustrage, past participle sustras) 3rd conj.

  1. to subtract
  2. to take away
  3. to steal, purloin
  4. to abstract
  5. to elude, avoid something

Conjugation
    conjugation of sustrage (third conjugation, past participle in -s)
infinitive a sustrage
gerund sustragând
past participle sustras
number singular plural
person 1st person 2nd person 3rd person 1st person 2nd person 3rd person
indicative eu tu el/ea noi voi ei/ele
present sustrag sustragi sustrage sustragem sustrageți sustrag
imperfect sustrageam sustrageai sustragea sustrageam sustrageați sustrageau
simple perfect sustrasei sustraseși sustrase sustraserăm sustraserăți sustraseră
pluperfect sustrasesem sustraseseși sustrasese sustraseserăm sustraseserăți sustraseseră
subjunctive eu tu el/ea noi voi ei/ele
present să sustrag să sustragi să sustragă să sustragem să sustrageți să sustragă
imperative — tu — — voi —
affirmative sustrage sustrageți
negative nu sustrage nu sustrageți

Derived terms

See also
This article is issued from Wiktionary. The text is licensed under Creative Commons - Attribution - Sharealike. Additional terms may apply for the media files.