romaniza

See also: romanizá and româniza

Portuguese

Verb

romaniza

  1. inflection of romanizar:
    1. third-person singular present indicative
    2. second-person singular imperative

Romanian

Etymology

Borrowed from French romaniser. Equivalent to roman +‎ -iza.

Verb

a romaniza (third-person singular present romanizează, past participle romanizat) 1st conj.

  1. (transitive) to romanize
  2. (reflexive) to become romanized

Conjugation
    conjugation of romaniza (first conjugation, -ez- infix)
infinitive a romaniza
gerund romanizând
past participle romanizat
number singular plural
person 1st person 2nd person 3rd person 1st person 2nd person 3rd person
indicative eu tu el/ea noi voi ei/ele
present romanizez romanizezi romanizează romanizăm romanizați romanizează
imperfect romanizam romanizai romaniza romanizam romanizați romanizau
simple perfect romanizai romanizași romaniză romanizarăm romanizarăți romanizară
pluperfect romanizasem romanizaseși romanizase romanizaserăm romanizaserăți romanizaseră
subjunctive eu tu el/ea noi voi ei/ele
present să romanizez să romanizezi să romanizeze să romanizăm să romanizați să romanizeze
imperative — tu — — voi —
affirmative romanizează romanizați
negative nu romaniza nu romanizați

Spanish

Pronunciation
  • IPA(key): (Spain) /romaˈniθa/ [ro.maˈni.θa]
  • IPA(key): (Latin America) /romaˈnisa/ [ro.maˈni.sa]
  • (Spain) Rhymes: -iθa
  • (Latin America) Rhymes: -isa
  • Syllabification: ro‧ma‧ni‧za

Verb

romaniza

  1. inflection of romanizar:
    1. third-person singular present indicative
    2. second-person singular imperative
This article is issued from Wiktionary. The text is licensed under Creative Commons - Attribution - Sharealike. Additional terms may apply for the media files.