încurca

Either from Vulgar Latin incolicāre, from colus, or from a root *curricāre, from currō. Less likely from descurca, which is more likely derived from this word instead. First attested in 1581.

• IPA^(key): /ɨn.kurˈka/

• Audio

  (file)

• Rhymes: -a
• Hyphenation: în‧cur‧ca

a încurca (third-person singular present încurcă, past participle încurcat) 1st conj.

1. (transitive or reflexive; literal; less common) to tangle
   • 1856, Anton Pann, “Despre năravuri rele [On poor character]”, in Povestea vorbei [Story of the word]‎, part 1, Bucharest: Anton Pann Typography, page 61:

     Фіріле кѫнд съ’нкꙋркъ
     Аневое се дескꙋркъ.

     Firile când se-ncurcă
     Anevoe se descurcă.

     When strings get tangled
     It’s with difficulty that they untangle.

   • 1938, George Călinescu, Enigma Otiliei, Bucharest: Minerva, published 1979, page 521:

     ― Idealul tău, Felix, este foarte frumos — zise Otilia netezindu-i părul, după ce i-l încurcase — e un ideal de tînăr care va răzbi în viață.

     “Your ideal, Felix, is very beautiful”, said Otilia straightening his hair, after having tangled it, “it’s the ideal of a young man who will succeed in life.”

   • 2011 May 22, “Li s-au incurcat firele de la parapanta in aer si au cazut de la 10 metri [Their paraglider cords got tangled while airborne and they fell for 10 metres]”, in Pro TV‎, archived from the original on 2020/2/25:

     Parapantele celor doi tineri s-au incurcat, iar ei s-au prabusit de la zece metri inaltime.

     The two young men’s paragliders got tangled, and they fell from a height of ten metres.

2. (reflexive) to get stuck or tangled (literally or figuratively)
   • 1688, Bucharest Bible‎, page 370 (т҃о):

     Пꙋ́есе пичо́рꙋль лꙋи ꙟ҆​ла́ць ꙟ҆ мрѣ́жъ съсъ ꙟ҆кꙋ́р꙽че ·

     Pue-se piciorul lui în laț, în mreajă să să încurce.

     May his foot be ensnared, in a net may he be tangled. (Job 18:8)

   • 1885, G. Dem. Teodorescu (gatherer), “Fagulŭ Miĭuluĭ”, in Poesii populare române [Romanian folk poems]‎, Bucharest, page 508, lines 422–425:

     […] de măceşi
     se încurca,
     mărăcinĭ
     îlŭ înţepa, […]

     […] in briars
     he’d get tangled,
     thorns
     would sting him […]

3. (transitive) to entangle, confuse, hamper, trouble, encumber, perplex, complicate
   • 1837, Costache Negruzzi, “Cum am învățat românește [How I learnt Romanian]”, in Curier de ambe sexele [Newsletter for both sexes], volume 1, number 22, Bucharest, page 341:

     […] апоі̆ пеnтрᲈ че ꙟnкᲈрчі̆ ші аmеціщі̆ пе бъꙗці̆?

     […] apoi pentru ce încurci și amețiști pe băiați?

     […] Why, then, do you confuse and perplex the boys?

4. (reflexive or transitive) to become or to render flustered, knowing not what to say
   • 1922, Liviu Rebreanu, “Pădurea Spânzuraților”, in Forest of the Hanged, book II, chapter 7:

     Dar oare de ce s-a încurcat mama când am întrebat-o de Marta?

     But why, I wonder, did mum get flustered when I asked her about Marta?

5. (reflexive, chiefly in the negative) to bother with something
   • 2017, Mihai Măniuțiu, “Muza”, in Fuga cu Henri: Culegere de proze‎, Bucharest: Editura Humanitas, →ISBN, page 165:

     Doar știi că nu mă încurc cu mizilicuri.

     You know I don’t bother with trifles.

6. (transitive) to mix up, confuse one for another
   • 1979, Margareta Sterian, Oblic peste lume‎, Editura Eminescu, page 63:

     Numele celor șase stații prin care treceam le știam pe dinafară, însă din cauza emoției le încurcam întotdeauna ordinea…

     I knew by heart the names of the six stations I would pass through, but because of nervousness I would always mix up their order…

   • 2020, Mihaela Ionescu, transl., După sfârșit‎, Bucharest: Trei, translation of After the End by Clare Mackintosh, →ISBN:

     Le tot încurc. Trebuie să le tot grupez mental cu soții lor ca să-mi pot aduce aminte cine e fiecare.

     I keep mixing them up. I must always mentally pair them with their husbands in other to remember which is which.

7. (reflexive) make a blunder in confusion [+ la (object)]
   • 1874, Iacob Negruzzi, “Părintele Gavril [Father Gavril]”, in Copii de pe natură [Copies from nature]‎, Bucharest: Socec, page 14:

     Ei mai susțin că Gavril ar fi slujit de căteva ori fiind cu chef, că odată s’ar fi inchinat cu cadelnița pe la sfeșnice in loc de icoane și că s’ar fi incurcat in cetirea Sfintei Evanghelii.

     They also allege that Gavril had held service while sozzled on some occasions, that he’d once bowed with the censer to the candles instead of the icons, and that he’d once stumbled while reading the Holy Gospel.

8. (informal, with placeholder o) to be in trouble
   • 1907, Tudor Pamfile, “Jocuri de copii, II [Children’s games, II]”, in Analele Academiei Române—Memoriile secțiunii literare [Annals of the Romanian Academy—Memoirs of the literary section], volume 29, Bucharest: Carol Göbl Institute of Graphical Arts, page 361:

     Apoi îndată își ieau tălpuța, se pun pe fugă și fug, fug din toate puterile, ca nu cumvà să o încurce cu gazda casei.

     Then they immediatly take to their heels, make a run for it, and run, run as fast as they can, so that they don’t get in trouble with the host.

   • 1991, Ioan Chertiție, Confesiunile unui gardian [Confessions of a prison guard]‎, Baia Mare: Gutinul, →ISBN, page 151:

     De azi înainte dacă îl mai prind pe unul umblînd pe la geamuri, să știți că a încurcat-o.

     From now on I’ll have you know that if I catch somebody messing with the windows, he’s done for.

   • 2021, Daniel Zărnescu, chapter 14, in Intersecții, Storycraft Publishing, →ISBN, page 126:

     Dar fii atent, că dacă te văd că tragi chiulul, ai încurcat-o cu mine.

     But take notice, if I see you slacking off, I’m done with you.

9. (reflexive, now informal) to get mixed up (involve oneself in a negative way, romantically or otherwise) [+ cu (object)]
   • 1581, Coresi, Carte cu învățătură‎, Brașov, page 466; edited in Sextil Pușcariu, Alexie Procopovici, editors, Carte cu învățătură‎, volume 1, Bucharest: Socec, 1914, page 327:

     шѝ пе́нтрꙋ мᲈе҆ри къдемь де́ла доу́мнеꙁеꙋ , […] шѝ а҆́дь́ꙍгъндꙋне шѝ ꙟ҆коу́ркѫндꙋне а҆че́стора , […]

     Și pentru mueri cădem de la Dumnezeu, […] și adăogându-ne și încurcându-ne acestora, […]

     And it is for women that we fall from the grace of God, […] and by joining and involving ourselves with them, […]

   • 1835, Ioan Gherasim Gorjanu, transl., Halima‎, volume 2, Bucharest, translation of Arabicon Mythologicon, page 173:

     Абтꙋл пꙋцін а ліпсіт съ нꙋ се‑ꙟнкꙋрче кꙋ фата везірꙋлꙋі꙼, ꙋітѫнд де тот дорꙋл ші фокꙋл че абѣ кꙋ Дардана, ші нꙋ мі꙼ се‑паре ачест ом' атѫта де кредінчос ꙟнтрꙋ амор', прекꙋм мі'л лъꙋдаці꙼ воі꙼.

     Abtul puțin a lipsit să nu se încurce cu fata vezirului, uitând de tot dorul și focul ce avea cu Dardana, și nu mi se pare acest om atâta de credincios întru amor, precum mi-l lăudați voi.

     Abdul was about to hook up with the visier’s daughter, forgetting all the longing and flame that he had for Dardana, and I don’t think this man as faithful in love as you make him out to be to me.

   • 1997, Basarabia‎, number 7, Chișinău, page 120:

     Lumea vorbea că tata a fost încurcat cu aceștia în niște afaceri tenebroase și de aceea l-au omorît […]

     People would say that dad was mixed up in some shady affairs with these people and that’s why they killed him […]

   • 2019, Marius Michal Klimowicz, transl., O minciună perfectă‎, Bucharest: Litera, translation of All the beautiful lies by Peter Swanson, →ISBN:

     Ea susține că tatăl tău se încurcase cu o tânără de aici din oraș.

     She claims that your father had had an affair with a young woman from this town.

10. (transitive) to catch somebody in one’s web (get someone in one’s control)
11. (reflexive, informal, only in the negative) to play around (act irresponsibly, not do a proper job)
    • c. 1825, Alecu Beldiman, Eterie‎, 1st edition, Iași, published 1861, archived from the original on 24 June 2023, page 56; republished in Mihail Kogălniceanu, editor, Cronicele României‎, 2nd edition, volume 3, Bucharest, 1874, page 382:

      Спiрᲈл, ачел фалnik Спiрᲈл, ч’аᲈ̆ пръdаt цара dе сᲈс,
      Нᲈ съ’n kᲈрkъ, tрече Прᲈtᲈл, врînd съ еасъ din препᲈс, […]

      Spirul, acel falnic Spirul, ce-au prădat țara de sus,
      Nu să-ncurcă, trece Prutul, vrând să easă din prepus.

      Spiro, that mighty Spiro, that sacked the upper country,
      Doesn’t play around, crosses the Prut, seeking to rid himself of suspicion.

    • 1906, Garabet Ibrăileanu, “Un junimist patruzecioptist: Vasile Alecsandri”, in Viața Românească‎, volume 2, number 4, Iași: Dacia, page 43; republished in Spiritul critic în cultura românească [Critical spirit in Romanian culture], 1909:

      […] Alexandri cînd se pune pe caricaturizare, nu se-ncurcă.

      […] when Alecsandri sets his mind on caricaturing, he doesn’t play around.

    • 1936, George Topîrceanu, “Plouă…”, in Otilia Cazimir, editor, Postume [Posthumous works], Bucharest: Cartea Românească, published 1938:

      Pe-aici când plouă, — plouă, nu se-ncurcă!

      Over here, when it rains, it rains, it doesn’t play around!

    • 2014, Casiana Ioniță, transl., Inima întunericului‎, Bucharest: Polirom, translation of Heart of Darkness by Joseph Conrad, →ISBN:

      Când se ducea acasă în concediu, își făcea de cap, nu se-ncurca și o făcea în stil mare.

      When he went home on leave he rioted, no joke, and did it pompously.

12. (reflexive, informal) to neglectfully linger somewhere
    • 1882 March 1, Ion Creangă, “Amintiri din copilărie [Childhood Memories (part 3)]”, in Convorbiri Literare‎, volume 15, number 12, page 459:

      Moș Bodrăngă se incurcase nu știu pe unde in sara aceea, și Pavel neavĕnd lucru ca alte dăți, se culcase de vreme.

      That evening old man Bodrângă had got caught up who knows where, and Pavel, not having anything to do like he had other times, had gone to bed early.

    • 2016, Nora Iuga, Harald și luna verde [Harald and the Green Moon]‎, Polirom, →ISBN:

      Șoferul se încurcase la Gambrinus și uitase de noi, plecasem fără bani la mine…

      The driver lingered at Gambrinus and had forgotten about us, I had left without cash on me…

13. (informal, with placeholder o, mostly construed with mai) to improvise clumsy solutions for the moment, make do
    • 1879, Petre Ispirescu, “Chimera”, in Poveștile unchiașului sfătos:

      Ei nu zic că a fost vro Chimeră oarecînd în viață; dar nici nu zic că n-a fost; […] și o tot încurcă și ei cum pot.

      They do not say that a Chimera ever lived; but neither do they say that there hasn’t; […] and they make it up on the spot any way they can.

    • 1909 February 1, Mihail Sadoveanu, “Domnu Popovici”, in Ramuri [Boughs], volume 3, number 3, Craiova, scene 3, page 139; republished in Dumitru Ivănescu, editor, Preocupări de teatru, Iași: Editura Junimea, 1986, page 33:

      Măi, eu nu pot să sufăr matematica în ruptul capului ! la celelalte mai merge ; îți mai spune unul, altul, o mai încurci, — da’ aici nu merge, bre…

      I say—I can’t stand mathematics to save my life! With the other subjects I can deal with; someone or another helps you, you improvise—but here it doesn’t work like that…

    • 1912 September 8, Alexandru Ciura, “Septemvrie [September]”, in Cosinzeana‎, year 2, number 36, Orăștie, page 431:

      Cei cu budgetul mai svântat o mai încurcă și ei câteva zile pe la vreo baie apropiată și ieftină […]

      Those with paltrier budgets make do for a few days in some nearer, cheaper baths.

    1. (colloquial, by extension) to lead a precarious life
       • 1912 January 1, Octavian Goga, “După zece ani”, in Luceafărul‎, volume 11, number 161, Sibiu, page 1:

         […] învățătorii nu știau cum s’o mai încurce cu cele trei sute de florini la an.

         […] the teachers didn’t know how to eke out a living with their three hundred florins a year anymore.

       • 1994, Petre Sălcudeanu, Bunicul și lacrima din carburator [Gramps and the teardrop in the carburettor]‎, 2nd edition, Bucharest: Publisol, →ISBN, page 24:

         O mai încurcă și nea Busuioacă… E trecut de șaptezeci…

         Father Busuioacă still lives… He’s over seventy…

14. (Western Transylvania, rare, of animals; intransitive) to live
    • 1906, Alexiu Viciu, “Glosar de cuvinte dialectale din graiul viu al poporului român din Ardeal [Glossary of dialectal words in the speech of Romanians in Ardeal]”, in Analele Academiei Române [Annals of the Romanian Academy], volume 29, Bucharest, page 110:

      încurc, la Merișori, pe Jiu: „ai cumpărat o păreche de junci, de ai avè noroc să încurce“ = să trăească. „Nu-i scump purcelul, de ai avè noroc să încurce“. Se zice numai despre ființe vii.

      încurc, in Merișori, on the Jiu: “you bought a pair of heifers, if only you’re lucky enough that they live.” “The piglet isn’t expensive, if you’re lucky enough for it to live.” Only said of living beings.

15. (archaic or regional, transitive) to trample crops
    • 1885, G. Dem. Teodorescu (gatherer), “Ghiță Cătănuță”, in Poesii populare române [Romanian folk poems]‎, Bucharest, page 627, lines 140–143:

      Sĕ’mi calcĭ tu locurile,
      sĕ’mi încurcĭ
      fêneţele […]

      That you would tread on my lands,
      trample
      my hayfields […]

16. (obsolete) to plot, scheme
    • 1581, Coresi, Carte cu învățătură‎, Brașov, page 362; edited in Sextil Pușcariu, Alexie Procopovici, editors, Carte cu învățătură‎, volume 1, Bucharest: Socec, 1914, page 327:

      […] ꙟ҆пᲈтѫчюниле шѝ о҆сѫ́нделе фь́рѫ врѣ́ме , чѐ о҆сѫ́ндиⷨ вечи́нїи но́щри · шѝ хи́тленїѣ чѐ ꙟ҆коу́ркѫмь оу҆нꙋль спрѐ а҆́ла́лть […]

      […] împutăciunile și osândele fără vreame ce osândim vecinii noștri, și hitleniia ce încurcăm unul spre alalt.

      […] the accusations and punishments we prematurely direct to our brethren, and the schemes we plot against one another.

• (tangle, get tangled): încâlci
• (bother oneself): își bate capul, complica
• (mix up): confunda
• (be in trouble): o pune, o pune de mămăligă, da de dracul
• (get mixed up): amesteca
• (live): trăi

• descurca
• încurcală
• încurca borcanele
• încurcare
• încurcat
• încurcă-lume
• încurcăreală
• încurcătură

• încurca socotelile cuiva

  throw a wrench in one’s plans

• încurca in DEX online—Dicționare ale limbii române (Dictionaries of the Romanian language)
• Sextil Pușcariu, editor (1934), Dicționarul Limbii Române‎, volume 2, part 1, page 616