universaliza

See also: universalizá

Portuguese

Verb

universaliza

  1. inflection of universalizar:
    1. third-person singular present indicative
    2. second-person singular imperative

Romanian

Etymology

Borrowed from French universaliser. By surface analysis, universal +‎ -iza.

Verb

a universaliza (third-person singular present universalizează, past participle universalizat) 1st conj.

  1. to universalize

Conjugation
    conjugation of universaliza (first conjugation, -ez- infix)
infinitive a universaliza
gerund universalizând
past participle universalizat
number singular plural
person 1st person 2nd person 3rd person 1st person 2nd person 3rd person
indicative eu tu el/ea noi voi ei/ele
present universalizez universalizezi universalizează universalizăm universalizați universalizează
imperfect universalizam universalizai universaliza universalizam universalizați universalizau
simple perfect universalizai universalizași universaliză universalizarăm universalizarăți universalizară
pluperfect universalizasem universalizaseși universalizase universalizaserăm universalizaserăți universalizaseră
subjunctive eu tu el/ea noi voi ei/ele
present să universalizez să universalizezi să universalizeze să universalizăm să universalizați să universalizeze
imperative — tu — — voi —
affirmative universalizează universalizați
negative nu universaliza nu universalizați

Spanish

Verb

universaliza

  1. inflection of universalizar:
    1. third-person singular present indicative
    2. second-person singular imperative
This article is issued from Wiktionary. The text is licensed under Creative Commons - Attribution - Sharealike. Additional terms may apply for the media files.