sfecli

Romanian

Etymology

Possibly from sfeclă, or from another source and influenced by it in sound.

Verb

a sfecli (third-person singular present sfeclește, past participle sfeclit) 4th conj.

  1. to be at a loss
  2. to have something bad or surprising happen to someone
  3. to be surprised or scared

Conjugation
    conjugation of sfecli (fourth conjugation, -esc- infix)
infinitive a sfecli
gerund sfeclind
past participle sfeclit
number singular plural
person 1st person 2nd person 3rd person 1st person 2nd person 3rd person
indicative eu tu el/ea noi voi ei/ele
present sfeclesc sfeclești sfeclește sfeclim sfecliți sfeclesc
imperfect sfecleam sfecleai sfeclea sfecleam sfecleați sfecleau
simple perfect sfeclii sfecliși sfecli sfeclirăm sfeclirăți sfecliră
pluperfect sfeclisem sfecliseși sfeclise sfecliserăm sfecliserăți sfecliseră
subjunctive eu tu el/ea noi voi ei/ele
present să sfeclesc să sfeclești să sfeclească să sfeclim să sfecliți să sfeclească
imperative — tu — — voi —
affirmative sfeclește sfecliți
negative nu sfecli nu sfecliți

See also
This article is issued from Wiktionary. The text is licensed under Creative Commons - Attribution - Sharealike. Additional terms may apply for the media files.