renaște

Romanian

Etymology

From re- +‎ naște.

Pronunciation
  • IPA(key): /reˈnaʃ.te/

Verb

a renaște (third-person singular present renaște, past participle renăscut) 3rd conj.

  1. (intransitive) to become reborn
  2. (transitive) to rebirth

Conjugation
    conjugation of renaște (third conjugation, past participle in -ut)
infinitive a renaște
gerund renăscând
past participle renăscut
number singular plural
person 1st person 2nd person 3rd person 1st person 2nd person 3rd person
indicative eu tu el/ea noi voi ei/ele
present renasc renaști renaște renaștem renașteți renasc
imperfect renășteam renășteai renăștea renășteam renășteați renășteau
simple perfect renăscui renăscuși renăscu renăscurăm renăscurăți renăscură
pluperfect renăscusem renăscuseși renăscuse renăscuserăm renăscuserăți renăscuseră
subjunctive eu tu el/ea noi voi ei/ele
present să renasc să renaști să renască să renaștem să renașteți să renască
imperative — tu — — voi —
affirmative renaște renașteți
negative nu renaște nu renașteți

Derived terms
This article is issued from Wiktionary. The text is licensed under Creative Commons - Attribution - Sharealike. Additional terms may apply for the media files.