răcni
Romanian
Etymology
Borrowed from Old Church Slavonic рыкиѫти (rykiǫti). Compare Serbo-Croatian riknuti, Russian рычать (ryčatʹ, “to growl”).
Pronunciation
- IPA(key): /rəkˈni/
Audio (file)
Verb
a răcni (third-person singular present răcnește, past participle răcnit) 4th conj.
Conjugation
conjugation of răcni (fourth conjugation, -esc- infix)
| infinitive | a răcni | ||||||
|---|---|---|---|---|---|---|---|
| gerund | răcnind | ||||||
| past participle | răcnit | ||||||
| number | singular | plural | |||||
| person | 1st person | 2nd person | 3rd person | 1st person | 2nd person | 3rd person | |
| indicative | eu | tu | el/ea | noi | voi | ei/ele | |
| present | răcnesc | răcnești | răcnește | răcnim | răcniți | răcnesc | |
| imperfect | răcneam | răcneai | răcnea | răcneam | răcneați | răcneau | |
| simple perfect | răcnii | răcniși | răcni | răcnirăm | răcnirăți | răcniră | |
| pluperfect | răcnisem | răcniseși | răcnise | răcniserăm | răcniserăți | răcniseră | |
| subjunctive | eu | tu | el/ea | noi | voi | ei/ele | |
| present | să răcnesc | să răcnești | să răcnească | să răcnim | să răcniți | să răcnească | |
| imperative | — | tu | — | — | voi | — | |
| affirmative | răcnește | răcniți | |||||
| negative | nu răcni | nu răcniți | |||||
Derived terms
This article is issued from Wiktionary. The text is licensed under Creative Commons - Attribution - Sharealike. Additional terms may apply for the media files.