profesa

See also: profesá

Polish

Pronunciation
  • IPA(key): /prɔˈfɛ.sa/
  • Rhymes: -ɛsa
  • Syllabification: pro‧fe‧sa

Noun

profesa

  1. genitive singular of profes
  2. accusative singular of profes

Romanian

Etymology

Borrowed from French professer.

Verb

a profesa (third-person singular present profesează, past participle profesat) 1st conj.

  1. to practice a profession
  2. to practice a religion
  3. to profess, declare, affirm

Conjugation
    conjugation of profesa (first conjugation, -ez- infix)
infinitive a profesa
gerund profesând
past participle profesat
number singular plural
person 1st person 2nd person 3rd person 1st person 2nd person 3rd person
indicative eu tu el/ea noi voi ei/ele
present profesez profesezi profesează profesăm profesați profesează
imperfect profesam profesai profesa profesam profesați profesau
simple perfect profesai profesași profesă profesarăm profesarăți profesară
pluperfect profesasem profesaseși profesase profesaserăm profesaserăți profesaseră
subjunctive eu tu el/ea noi voi ei/ele
present să profesez să profesezi să profeseze să profesăm să profesați să profeseze
imperative — tu — — voi —
affirmative profesează profesați
negative nu profesa nu profesați

Spanish

Verb

profesa

  1. inflection of profesar:
    1. third-person singular present indicative
    2. second-person singular imperative

Swahili

Etymology

Borrowed from English professor.

Pronunciation
  • Audio (Kenya)(file)

Noun

profesa (ma class, plural maprofesa)

  1. professor

Tok Pisin

Etymology

From English professor.

Noun

profesa

  1. professor
This article is issued from Wiktionary. The text is licensed under Creative Commons - Attribution - Sharealike. Additional terms may apply for the media files.