obscura
Catalan
Latin
Etymology
Inflected form of obscūrus (“shadowy, indistinct”).
Pronunciation
- obscūra: (Classical) IPA(key): /obˈskuː.ra/, [ɔpˈs̠kuːrä]
- obscūra: (modern Italianate Ecclesiastical) IPA(key): /obˈsku.ra/, [obˈskuːrä]
- obscūrā: (Classical) IPA(key): /obˈskuː.raː/, [ɔpˈs̠kuːräː]
- obscūrā: (modern Italianate Ecclesiastical) IPA(key): /obˈsku.ra/, [obˈskuːrä]
Adjective
obscūra
- inflection of obscūrus:
- nominative/vocative feminine singular
- nominative/accusative/vocative neuter plural
Portuguese
Romanian
Verb
a obscura (third-person singular present obscurează, past participle obscurat) 1st conj.
- to obscure
Conjugation
conjugation of obscura (first conjugation, -ez- infix)
infinitive | a obscura | ||||||
---|---|---|---|---|---|---|---|
gerund | obscurând | ||||||
past participle | obscurat | ||||||
number | singular | plural | |||||
person | 1st person | 2nd person | 3rd person | 1st person | 2nd person | 3rd person | |
indicative | eu | tu | el/ea | noi | voi | ei/ele | |
present | obscurez | obscurezi | obscurează | obscurăm | obscurați | obscurează | |
imperfect | obscuram | obscurai | obscura | obscuram | obscurați | obscurau | |
simple perfect | obscurai | obscurași | obscură | obscurarăm | obscurarăți | obscurară | |
pluperfect | obscurasem | obscuraseși | obscurase | obscuraserăm | obscuraserăți | obscuraseră | |
subjunctive | eu | tu | el/ea | noi | voi | ei/ele | |
present | să obscurez | să obscurezi | să obscureze | să obscurăm | să obscurați | să obscureze | |
imperative | — | tu | — | — | voi | — | |
affirmative | obscurează | obscurați | |||||
negative | nu obscura | nu obscurați |
Spanish
This article is issued from Wiktionary. The text is licensed under Creative Commons - Attribution - Sharealike. Additional terms may apply for the media files.