lăudător

See also: laudator

Romanian

Pronunciation
  • IPA(key): /ˌlə.u.dəˈtor/

Etymology 1

Inherited from Latin laudatōr.

Noun

lăudător m (plural lăudători, feminine equivalent lăudătoare)

  1. praiser, lauder
Declension
Declension of lăudător
singular plural
indefinite articulation definite articulation indefinite articulation definite articulation
nominative/accusative (un) lăudător lăudătorul (niște) lăudători lăudătorii
genitive/dative (unui) lăudător lăudătorului (unor) lăudători lăudătorilor
vocative lăudătorule lăudătorilor

Etymology 2

Inherited from Late Latin laudatōrius, from Latin laudatōr.

Adjective

lăudător m or n (feminine singular lăudătoare, masculine plural lăudători, feminine and neuter plural lăudătoare)

  1. laudatory, eulogistic
    Synonym: elogios
Declension
Declension of lăudător
singular plural
masculine neuter feminine masculine neuter feminine
nominative/
accusative 		indefinite lăudător lăudătoare lăudători lăudătoare
definite lăudătorul lăudătoarea lăudătorii lăudătoarele
genitive/
dative 		indefinite lăudător lăudătoare lăudători lăudătoare
definite lăudătorului lăudătoarei lăudătorilor lăudătoarelor
This article is issued from Wiktionary. The text is licensed under Creative Commons - Attribution - Sharealike. Additional terms may apply for the media files.