gravita

See also: gravitá, gravità, and gravită

French

Pronunciation

Verb

gravita

  1. third-person singular past historic of graviter

Italian

Verb

gravita

  1. inflection of gravitare:
    1. third-person singular present indicative
    2. second-person singular imperative

Anagrams

Latin

Verb

gravitā

  1. second-person singular present active imperative of gravitō

Portuguese

Verb

gravita

  1. inflection of gravitar:
    1. third-person singular present indicative
    2. second-person singular imperative

Romanian

Etymology

Borrowed from French graviter.

Pronunciation
  • IPA(key): [ɡra.viˈta]

Verb

a gravita (third-person singular present gravitează, past participle gravitat) 1st conj.

  1. to gravitate
    Gravitează către tine. ― It's gravitating towards you.

Conjugation
    conjugation of gravita (first conjugation, -ez- infix)
infinitive a gravita
gerund gravitând
past participle gravitat
number singular plural
person 1st person 2nd person 3rd person 1st person 2nd person 3rd person
indicative eu tu el/ea noi voi ei/ele
present gravitez gravitezi gravitează gravităm gravitați gravitează
imperfect gravitam gravitai gravita gravitam gravitați gravitau
simple perfect gravitai gravitași gravită gravitarăm gravitarăți gravitară
pluperfect gravitasem gravitaseși gravitase gravitaserăm gravitaserăți gravitaseră
subjunctive eu tu el/ea noi voi ei/ele
present să gravitez să gravitezi să graviteze să gravităm să gravitați să graviteze
imperative — tu — — voi —
affirmative gravitează gravitați
negative nu gravita nu gravitați

Spanish

Pronunciation
  • IPA(key): /ɡɾaˈbita/ [ɡɾaˈβ̞i.t̪a]
  • Rhymes: -ita
  • Syllabification: gra‧vi‧ta

Verb

gravita

  1. inflection of gravitar:
    1. third-person singular present indicative
    2. second-person singular imperative
This article is issued from Wiktionary. The text is licensed under Creative Commons - Attribution - Sharealike. Additional terms may apply for the media files.