fugărit
Romanian
Etymology
Past participle of fugări.
Adjective
fugărit m or n (feminine singular fugărită, masculine plural fugăriți, feminine and neuter plural fugărite)
Declension
Declension of fugărit
singular | plural | ||||||
---|---|---|---|---|---|---|---|
masculine | neuter | feminine | masculine | neuter | feminine | ||
nominative/ accusative | indefinite | fugărit | fugărită | fugăriți | fugărite | ||
definite | fugăritul | fugărita | fugăriții | fugăritele | |||
genitive/ dative | indefinite | fugărit | fugărite | fugăriți | fugărite | ||
definite | fugăritului | fugăritei | fugăriților | fugăritelor |
References
- fugărit in Academia Română, Micul dicționar academic, ediția a II-a, Bucharest: Univers Enciclopedic, 2010. →ISBN
This article is issued from Wiktionary. The text is licensed under Creative Commons - Attribution - Sharealike. Additional terms may apply for the media files.