dezarticula
Romanian
Etymology
Borrowed from French désarticuler.
Verb
a dezarticula (third-person singular present dezarticulează, past participle dezarticulat) 1st conj.
Conjugation
conjugation of dezarticula (first conjugation, -ez- infix)
infinitive | a dezarticula | ||||||
---|---|---|---|---|---|---|---|
gerund | dezarticulând | ||||||
past participle | dezarticulat | ||||||
number | singular | plural | |||||
person | 1st person | 2nd person | 3rd person | 1st person | 2nd person | 3rd person | |
indicative | eu | tu | el/ea | noi | voi | ei/ele | |
present | dezarticulez | dezarticulezi | dezarticulează | dezarticulăm | dezarticulați | dezarticulează | |
imperfect | dezarticulam | dezarticulai | dezarticula | dezarticulam | dezarticulați | dezarticulau | |
simple perfect | dezarticulai | dezarticulași | dezarticulă | dezarticularăm | dezarticularăți | dezarticulară | |
pluperfect | dezarticulasem | dezarticulaseși | dezarticulase | dezarticulaserăm | dezarticulaserăți | dezarticulaseră | |
subjunctive | eu | tu | el/ea | noi | voi | ei/ele | |
present | să dezarticulez | să dezarticulezi | să dezarticuleze | să dezarticulăm | să dezarticulați | să dezarticuleze | |
imperative | — | tu | — | — | voi | — | |
affirmative | dezarticulează | dezarticulați | |||||
negative | nu dezarticula | nu dezarticulați |
This article is issued from Wiktionary. The text is licensed under Creative Commons - Attribution - Sharealike. Additional terms may apply for the media files.