descurcat

Romanian

Etymology

Past participle of descurca.

Adjective

descurcat m or n (feminine singular descurcată, masculine plural descurcați, feminine and neuter plural descurcate)

  1. untangled

Declension
Declension of descurcat
singular plural
masculine neuter feminine masculine neuter feminine
nominative/
accusative 		indefinite descurcat descurcată descurcați descurcate
definite descurcatul descurcata descurcații descurcatele
genitive/
dative 		indefinite descurcat descurcate descurcați descurcate
definite descurcatului descurcatei descurcaților descurcatelor

Verb

descurcat (past participle of descurca)

  1. past participle of descurca

References
  • descurcat in Academia Română, Micul dicționar academic, ediția a II-a, Bucharest: Univers Enciclopedic, 2010. →ISBN
This article is issued from Wiktionary. The text is licensed under Creative Commons - Attribution - Sharealike. Additional terms may apply for the media files.