cumpli

See also: cumplí

Romanian

Etymology

Inherited from Vulgar Latin *complīre, from Latin complēre.

Verb

a cumpli (third-person singular present cumplește, past participle cumplit) 4th conj.

  1. (archaic) to kill, exterminate
    Synonyms: omorî, ucide, extermina
  2. (archaic) to die
    Synonyms: muri, deceda

Conjugation
    conjugation of cumpli (fourth conjugation, -esc- infix)
infinitive a cumpli
gerund cumplind
past participle cumplit
number singular plural
person 1st person 2nd person 3rd person 1st person 2nd person 3rd person
indicative eu tu el/ea noi voi ei/ele
present cumplesc cumplești cumplește cumplim cumpliți cumplesc
imperfect cumpleam cumpleai cumplea cumpleam cumpleați cumpleau
simple perfect cumplii cumpliși cumpli cumplirăm cumplirăți cumpliră
pluperfect cumplisem cumpliseși cumplise cumpliserăm cumpliserăți cumpliseră
subjunctive eu tu el/ea noi voi ei/ele
present să cumplesc să cumplești să cumplească să cumplim să cumpliți să cumplească
imperative — tu — — voi —
affirmative cumplește cumpliți
negative nu cumpli nu cumpliți

Derived terms
This article is issued from Wiktionary. The text is licensed under Creative Commons - Attribution - Sharealike. Additional terms may apply for the media files.