cumetri
Romanian
Etymology
From cumătru.
Verb
a cumetri (third-person singular present cumetrește, past participle cumetrit) 4th conj.
- to become a godfather
Conjugation
conjugation of cumetri (fourth conjugation, -esc- infix)
infinitive | a cumetri | ||||||
---|---|---|---|---|---|---|---|
gerund | cumetrind | ||||||
past participle | cumetrit | ||||||
number | singular | plural | |||||
person | 1st person | 2nd person | 3rd person | 1st person | 2nd person | 3rd person | |
indicative | eu | tu | el/ea | noi | voi | ei/ele | |
present | cumetresc | cumetrești | cumetrește | cumetrim | cumetriți | cumetresc | |
imperfect | cumetream | cumetreai | cumetrea | cumetream | cumetreați | cumetreau | |
simple perfect | cumetrii | cumetriși | cumetri | cumetrirăm | cumetrirăți | cumetriră | |
pluperfect | cumetrisem | cumetriseși | cumetrise | cumetriserăm | cumetriserăți | cumetriseră | |
subjunctive | eu | tu | el/ea | noi | voi | ei/ele | |
present | să cumetresc | să cumetrești | să cumetrească | să cumetrim | să cumetriți | să cumetrească | |
imperative | — | tu | — | — | voi | — | |
affirmative | cumetrește | cumetriți | |||||
negative | nu cumetri | nu cumetriți |
This article is issued from Wiktionary. The text is licensed under Creative Commons - Attribution - Sharealike. Additional terms may apply for the media files.