coordina

See also: coordiná

Catalan

Verb

coordina

  1. inflection of coordinar:
    1. third-person singular present indicative
    2. second-person singular imperative

Italian

Verb

coordina

  1. inflection of coordinare:
    1. third-person singular present indicative
    2. second-person singular imperative

Anagrams

Ladin

Verb

coordina

  1. third-person singular present indicative of coordiner
  2. third-person plural present indicative of coordiner
  3. second-person singular imperative of coordiner

Romanian

Verb

a coordina (third-person singular present coordinează, past participle coordinat) 1st conj.

  1. Alternative form of coordona

Conjugation
    conjugation of coordina (first conjugation, -ez- infix)
infinitive a coordina
gerund coordinând
past participle coordinat
number singular plural
person 1st person 2nd person 3rd person 1st person 2nd person 3rd person
indicative eu tu el/ea noi voi ei/ele
present coordinez coordinezi coordinează coordinăm coordinați coordinează
imperfect coordinam coordinai coordina coordinam coordinați coordinau
simple perfect coordinai coordinași coordină coordinarăm coordinarăți coordinară
pluperfect coordinasem coordinaseși coordinase coordinaserăm coordinaserăți coordinaseră
subjunctive eu tu el/ea noi voi ei/ele
present să coordinez să coordinezi să coordineze să coordinăm să coordinați să coordineze
imperative — tu — — voi —
affirmative coordinează coordinați
negative nu coordina nu coordinați

Further reading

Spanish

Verb

coordina

  1. inflection of coordinar:
    1. third-person singular present indicative
    2. second-person singular imperative
This article is issued from Wiktionary. The text is licensed under Creative Commons - Attribution - Sharealike. Additional terms may apply for the media files.