aconta
Romanian
Etymology
From acont.
Verb
a aconta (third-person singular present acontează, past participle acontat) 1st conj.
- to pay an advance payment
Conjugation
conjugation of aconta (first conjugation, -ez- infix)
infinitive | a aconta | ||||||
---|---|---|---|---|---|---|---|
gerund | acontând | ||||||
past participle | acontat | ||||||
number | singular | plural | |||||
person | 1st person | 2nd person | 3rd person | 1st person | 2nd person | 3rd person | |
indicative | eu | tu | el/ea | noi | voi | ei/ele | |
present | acontez | acontezi | acontează | acontăm | acontați | acontează | |
imperfect | acontam | acontai | aconta | acontam | acontați | acontau | |
simple perfect | acontai | acontași | acontă | acontarăm | acontarăți | acontară | |
pluperfect | acontasem | acontaseși | acontase | acontaserăm | acontaserăți | acontaseră | |
subjunctive | eu | tu | el/ea | noi | voi | ei/ele | |
present | să acontez | să acontezi | să aconteze | să acontăm | să acontați | să aconteze | |
imperative | — | tu | — | — | voi | — | |
affirmative | acontează | acontați | |||||
negative | nu aconta | nu acontați |
This article is issued from Wiktionary. The text is licensed under Creative Commons - Attribution - Sharealike. Additional terms may apply for the media files.