îngenunchea
Romanian
Etymology
Inherited from Vulgar Latin *ingenuclāre < *ingenuculāre, from Latin geniculum. Compare Aromanian ndzinuclju, ndzinucljedzu, ndzinucljari, Italian inginocchiare, French agenouiller, Portuguese ajoelhar, Spanish ahinojar, Catalan agenollar.
Verb
a îngenunchea (third-person singular present îngenunchează or îngenunche, past participle îngenuncheat) 1st conj.
Conjugation
conjugation of îngenunchea (first conjugation, no infix)
| infinitive | a îngenunchea | ||||||
|---|---|---|---|---|---|---|---|
| gerund | îngenunchind | ||||||
| past participle | îngenuncheat | ||||||
| number | singular | plural | |||||
| person | 1st person | 2nd person | 3rd person | 1st person | 2nd person | 3rd person | |
| indicative | eu | tu | el/ea | noi | voi | ei/ele | |
| present | îngenunchi | îngenunchi | îngenunche | îngenunchem | îngenuncheați | îngenunche | |
| imperfect | îngenuncheam | îngenuncheai | îngenunchea | îngenuncheam | îngenuncheați | îngenuncheau | |
| simple perfect | îngenuncheai | îngenuncheași | îngenunche | îngenunchearăm | îngenunchearăți | îngenuncheară | |
| pluperfect | îngenuncheasem | îngenuncheaseși | îngenunchease | îngenuncheaserăm | îngenuncheaserăți | îngenuncheaseră | |
| subjunctive | eu | tu | el/ea | noi | voi | ei/ele | |
| present | să îngenunchi | să îngenunchi | să îngenunche | să îngenunchem | să îngenuncheați | să îngenunche | |
| imperative | — | tu | — | — | voi | — | |
| affirmative | îngenunche | îngenuncheați | |||||
| negative | nu îngenunchea | nu îngenuncheați | |||||
or alternative -ez conjugation:
conjugation of îngenunchea (first conjugation, -ez- infix)
| infinitive | a îngenunchea | ||||||
|---|---|---|---|---|---|---|---|
| gerund | îngenunchind | ||||||
| past participle | îngenuncheat | ||||||
| number | singular | plural | |||||
| person | 1st person | 2nd person | 3rd person | 1st person | 2nd person | 3rd person | |
| indicative | eu | tu | el/ea | noi | voi | ei/ele | |
| present | îngenunchez | îngenunchezi | îngenunchează | îngenunchem | îngenuncheați | îngenunchează | |
| imperfect | îngenuncheam | îngenuncheai | îngenunchea | îngenuncheam | îngenuncheați | îngenuncheau | |
| simple perfect | îngenuncheai | îngenuncheași | îngenunche | îngenunchearăm | îngenunchearăți | îngenuncheară | |
| pluperfect | îngenuncheasem | îngenuncheaseși | îngenunchease | îngenuncheaserăm | îngenuncheaserăți | îngenuncheaseră | |
| subjunctive | eu | tu | el/ea | noi | voi | ei/ele | |
| present | să îngenunchez | să îngenunchezi | să îngenuncheze | să îngenunchem | să îngenuncheați | să îngenuncheze | |
| imperative | — | tu | — | — | voi | — | |
| affirmative | îngenunchează | îngenuncheați | |||||
| negative | nu îngenunchea | nu îngenuncheați | |||||
Derived terms
Related terms
This article is issued from Wiktionary. The text is licensed under Creative Commons - Attribution - Sharealike. Additional terms may apply for the media files.