înclina
Romanian
Alternative forms
Verb
a înclina (third-person singular present înclină, past participle înclinat) 1st conj.
Conjugation
conjugation of înclina (first conjugation, no infix)
infinitive | a înclina | ||||||
---|---|---|---|---|---|---|---|
gerund | înclinând | ||||||
past participle | înclinat | ||||||
number | singular | plural | |||||
person | 1st person | 2nd person | 3rd person | 1st person | 2nd person | 3rd person | |
indicative | eu | tu | el/ea | noi | voi | ei/ele | |
present | înclin | înclini | înclină | înclinăm | înclinați | înclină | |
imperfect | înclinam | înclinai | înclina | înclinam | înclinați | înclinau | |
simple perfect | înclinai | înclinași | înclină | înclinarăm | înclinarăți | înclinară | |
pluperfect | înclinasem | înclinaseși | înclinase | înclinaserăm | înclinaserăți | înclinaseră | |
subjunctive | eu | tu | el/ea | noi | voi | ei/ele | |
present | să înclin | să înclini | să încline | să înclinăm | să înclinați | să încline | |
imperative | — | tu | — | — | voi | — | |
affirmative | înclină | înclinați | |||||
negative | nu înclina | nu înclinați |
Derived terms
See also
This article is issued from Wiktionary. The text is licensed under Creative Commons - Attribution - Sharealike. Additional terms may apply for the media files.